Oriental Metal – Metalul viitorului

Hmm: concert la Preoteasa. Numai că acum Preoteasa nu se mai cheamă Preoteasa, dar tot nume cu conotații bisericești are: The Silver Church.

Vizita a fost una culturală, că doar ne aflam la Casa de Cultură a Studenților. Am participat nu la o slujbă, ci la un concert în care au cântat în același timp creștini, musulmani și evrei. Concertul a făcut parte din The tour of the Salem al celor de la Orphaned Land, însoțiți în turneu de două formații frantuzești, Arkan și Artweg, și de o formație tunisiană, Myrath.

Prima trupa – Artweg din Franta – cântă cu zece oameni în public, după cum îmi spune o voce dintre cele câteva prezente, eu nenumărându-mă printre cei zece. Ciudat cum un hard-core face introducerea ritmurilor orientale.

Ajung în "naos" exact când începe concertul a doua trupă: Arkan.

Sarah, vocalista, mă duce cu gândul la o Fata Morgana. Pletele scuturate în ritm de belly-dance sau de acorduri de Fanar te fac să te gândești la un popas la umbră de palmier în oază sau de kebab în bazarul din Constantinopole.

Calea Lactee luminează imaginația și un colț din scenă. Aproape fără să îmi dau seama, mă las să plutesc și eu în ritmurile francezilor (din care câțiva au sânge arab).

Myrath încep în ritmuri de cămile pășind peste dune. Mai că îmi vine să cred că tuaregii și-au lăsat cămilele la intrare.

Chiar: cum ar suna Tuareg Metal? Eu cam asta am impresia că am ascultat în seara asta. Îmi imaginez că băieții și-au lăsat straiele deșertice în garderobă.

Doar tobarul are o freză de Soare-răsare.

Pe scena se fac tot felul de duete:  Kobi o însoțește vocal pe Sarah, apoi Yossi își aduce sitarul la Myrath, Sarah vine la Sapari la Orphaned, după care scena se tot umple de instrumente și de acorduri.

Un steag israelian este oferit scenei și agățat de microfon. Kobi dansează, desculț și voios.

Yossi (chitaristul) zâmbește în tot timpul concertul.

Nora e un fel de We are the world de la Michael Jackson citire... sau cântare ori de Deschideți poarta Sorelui a la Marius Țeicu și prietenii și toată scena se umple de artiști.

Astfel, Silver Church a fost în seara asta biserică, moschee și sinagogă rock, adică un fel de Sf. Sofia.

Mai multe detalii găsiți la colegii de la Maximumrock.

p.c. Îi multumesc lui Cipane pentru fotografii.